Azi am fost la serviciu cu mijloacele de transport in comun: tramvaiul 32 dimineata, autobuzul 122 seara. Si am avut timp sa ma gandesc la trei articole despre Ora Pamantului (in care toate luminile si aparatele electrice trebuiau stinse) si despre atitudinea eco:
1. Cristina Bazavan anunta ca Mihaela Radulescu si-a “distrus fatza” in Tabu. Ma rog, este OK, ideea asta va vinde revista iar oamenii vor citi acolo care dintre actiunile noastre epuizeaza planeta. Si anul trecut au avut o actiune interesante: au “plantat” un igloo transparent in fatza Teatrului National, in care a stat permanent cate cineva care a informat oamenii despre ce inseamna atitudinea eco.
2. Ioan T. Morar scrie ca nu “economiseste energie” in timpul Orei Pamantului, o data pe an, pentru ca aceasta nu are cum sa fie stocata, dar in schimb merge foarte rar cu masina. Citat: “daca stinsul luminii este semn de ecologie, inseamna ca tot Ceausescu a fost vizionarul si ecologistul numarul unu, ca ne-a stins lumina tot timpul! Si nu ne-a dat program la televizor decit doua ore, sa nu consumam curent”. Nu e tare?
3. Flori marturiseste ca i-e frica de intuneric, deci nu stinge lumina, dar ca mananca hrana eco si merge numai cu transportul in comun.
Iata ce am decis eu. Pot sa reciclez hartie si sa sting din lumini, sa nu las in priza boxele si acumulatorul de la telefon, sa dau centrala mai incet si sa beau apa din sticle de sticla. Dar cu mijloacele de transport in comun eu nu mai merg! Mi-a ajuns azi: gropi pline de apa, noroi pana la glezna si drumurile in reparatie, pline de santzuri si cabluri. Claxoane asurzitoare si masini parcate pe trotuare, care te silesc sa mergi pe mijlocul strazii. Gaz de esapament de la ceilalti bucuresteni care, lipsiti de responsabilitate fatza de mediu, utilizeaza autoturismele personale. Ca sa nu mai spun de aerul din autobuz, plin de germeni eliminati prin tuse si stranut si de barele lipicioase, mici focare de infectie. A merge pe jos prin Bucuresi este un sport extrem si cred ca, in ritmul asta, pietonii ecologisti nu vor mai trai sa vada ca planeta este salvata. Dar vor muri, cu sigurantza, impacati.
Flori merge cu masina ei, ca are fobie si de multimi.
da’ hrana eco mananc, si nici nu arunc deseuri in natura… sunt inca un erou? :-*
Daaaa, iar chestia cu anxietate la intuneric o inteleg perfect. Eu am anxietate si cand e lumina
Spune-mi te rog, unde gasesti tu hrana eco?
Colectez dioferentiat gumoiul din 2003, de cand au aparut pubelele diferentiate. Merg cu tramvaiul, de cand mi s-a furat bicicleta ultima oara. Am stins tot ce se putea stinge in Ora planetei, dupa ce s-a terminat bateria la calculator, am stat pe intuneric, just like that. Nu consider ca sunt acte de eroism, desi imi place sa ma vad ca pe un soi de erou al lucrurilor marunte de zi cu zi.
la tarani in piata, la mama in gradina sau la furnizorii de pe acolo, care-si cresc plantele in gradina, ingrasate cu balegar.
sa zicem ca evit hrana prea industriala, poate si fiindca imi place sa gatesc si prefer sa stiu ce inghit. e mai bine asa? 
)))
eco e cam mult spus
dar tot imi e frica de intuneric
Am fost in Bucuresti iarna trecuta, si la un supermatket numit Media something (da, era supermarket alimentar) langa statia de metrou Tineretului (sau Tineretii?), era un stand cu produse bio. Inclusiv ciocolata, aviz amatorilor :d
eu de cand stau in bucuresti de cate ori ma ma spal pe cap (la fiecare 3 zile) trebuie sa ma samponez de cel putin 2 ori ca dupa prima spalare este NEAGRA apa cand ma clatesc pe cap …. asa ca, oricat de mult imi place sa merg pe jos, ma cam las de sportul acesta
io zic ca daca nu te mai speli, scapi de stres si nici nu mai poluezi planeta cu reziduuri de sampon
e?
Si in acest fel, Crista, vei fi mult mai aproape de spiritul Bucurestiului!