Respir cu greu sub o avalansa de termene limita

Posted by on 30 November 2009

Doctoratul este un lux pe care si-l permit cei care au un serviciul lejer, cu program flexibil si care le asigura venituri decente, pentru a trai confortabil. Ceilalti oameni n-ar trebui sa se apuce de sporturi dintr-astea extreme. Oricum, cui ii mai trebuie studii in ziua de azi? Ma uitam la vecinii mei care nu-s doctori si care isi parcheaza cu mandrie Audi-urile si BMW-urile cam la fel de scumpe ca si apartamentul de Rahova in care locuieste familia lor. Aproape ca-i invidiez: ei nu trebuie sa introduca date in SPSS! Asta numesc eu fericire!

In perioada asta a vietii mele, nu-s chiar OK. Pe langa faptul ca intepenesc in fiecare seara, pana pe la 1 noaptea, pe scaun scriind 0-1-0-0-2-0-1-0-0 intr-un tabel, mai am si o multime de maruntisuri de facut pentru la munca. Fiecare activitate, luata separat, este frumoasa si usoara. Adunate la un loc, insa, formeaza o avalansa de sub care, cu greu, reusesc sa mai vad lumina soarelui si sa mai respir.

Asadar, am: de facut emisiuni medicale si psiho-socio-filosofo-religioase, de conceput si inregistrat cateva reclame radio, de trimis voxurile la colegul care face spoturile pentru TV, de facut impreuna cu o prietena machete pentru reviste si layout-uri pentru materiale promotionale, de mers in parc si masurat latimea aleii, de desenat harta parcului cu amplasamentul corturilor, de fotografiat, de printat fotografiile, de urcat spotul despre sinucidere pe youtube, de programat reclame, de pus stiri pe site, de promovat evenimentul din decembrie, de facut trei chestionare diferite pentru studenti, de facut planuri pentru lucrari de diploma, de conceput sau corectat materialele pentru lucrarile practice de la anul intai, de luat periute de dinti pentru copii de la Colgate, de mers in scoli cu chestionare. Un coleg ma roaga sa ii verific chestionarul pentru doctoratul lui, altul sa ne vedem si sa facem capul de tabel in SPSS pentru proiectul lui, o colega vrea sa o ajut cu un referat pentru limba engleza. Trebuie sa cumpar un cadou din Kaufland, sa schimb cardul Sensiblu si sa-i fac baie masinutei Jeleu. Tre’ sa sterg praful si sa bag rufele la spalat.

Un amic ma intreba acum o saptamana ce am gatit bun. Paaaai… ia sa vedem: ciorba a la grec, sarmale, salata de vinete si pasta de avocado, prajitura cu miere si shake de banane cu kiwi. Hahahahahahahaha, v-am pacalit! Chiar ati crezut ca mai am timp sa gatesc?!

In acest context, regret din adancul inimii ca:

  1. nu am 2 creiere capabile sa lucreze, in paralel, la capacitate maxima
  2. pierd o gramada de vreme dormind si mancand
  3. nu s-a inventat inca teleportarea si trebuie sa stau in trafic si sa caut locuri de parcare
  4. am neaparata nevoie sa ma relaxez, sa ma joc Farmville si sa scriu pe blog.

Daca as avea cinci zile fara responsabilitati marunte, as termina teza de doctorat. Dar nu am. Si cred ca alergatura, stresul, noptile nedormite si toata aceasta lupta de a le face pe toate la timp chiar nu se merita. Acum, mai mult ca niciodata, vreau sa fiu casnica!!!

Share This:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • del.icio.us
  • Digg
  • StumbleUpon
  • Tumblr
  • Technorati
  • MySpace
  • Live
  • email

Related Posts

5 Comments on Respir cu greu sub o avalansa de termene limita

Respond | Trackback

  1. raluca says:

    Poatec ca ar trebui sa inveti sa spui “nu” tuturor celor care te roaga sa ii ajuti. Cel putin pana scapi de perioda asta.

  2. Ionuţ says:

    Bun venit în club. Va trebui să-ţi administrezi task-urile mai eficient. :) Eu pe 7 încetez colaborarea cu actualul angajator şi în maxim o lună va trebui să:
    - merg să-mi fac firmă,
    - comandat tipizate şi ştampilă,
    - redactat contracte, oferte, liste de preţuri,
    - proiectat site-ul firmei (nu mult, vreo 2-300 de pagini pentru că va avea o bază de date unică în România şi din câte ştiu eu chiar în lume),
    - făcut reclamă masiv pe internet ca să depăşesc vechea firmă în Google (acum e pe primele locuri după anumiţi termeni),
    - atras clienţi noi, dar mai ales cei de la vechea firmă,
    - umblat după autorizaţii,
    - dat fostul angajator în judecată şi reclamat la Poliţia Economică pentru fraudă şi evaziune fiscală,
    - elaborat un sistem de evidenţă cât mai strictă a clienţilor (inclusiv hartă Google My Maps) şi proceduri de lucru,
    - etc…

    Teleportare şi multitasking vreau şi eu. :) În rest un singur regret: că nu m-am pus mai serios cu burta pe carte în timpul şcolii. :(

  3. LoRE says:

    Raluca: sau poate imi iau concediu de studii si imi inchid telefoanele.

    Ionut: ai planuri marete, iti doresc succes!

  4. Rahela says:

    Draga mea, dupa cum stii, eu am in ultima vreme o multime de experienta in domeniu….concluzia….nu vreau sa fiu casnica!!!!!!!!!!!!!!Cel putin nu chiar atat de mult! Vreau sa vin seara acasa si sa fac putina ordine, sa fac ceva rapid de mancare, sa-l culc pe Vlad si sa ma uit la filme. In schimb, acum adorm la filme de oboseala. Vreau la serviciu!!!! Vreau termene si vreau sef!!! :) Oricum, eu stiu ca tu nu vorbesti serios, iti place sa muncesti si sa ai termene. Te pup

  5. LoRE says:

    Dupa cum iti spuneam si la telefon, ce-i prea mult strica. Si sa fii prea casnica e rau, dar si sa tremuri de frica sau sa nu mananci 3 zile din cauza unor chestii profesionale nu e tocmai OK. Adica mi-ar placea si mie sa mai ies, sa mai zac, dar na… am rabdare, o veni si vremea aia :)

Respond

Comments

Comments: