Unele obiceiuri alimentare ale romanilor ortodocsi mi se par foarte interesante, poate pentru ca nu le-am vazut niciodata la neamurile mele si pentru ca sunt cu totul si cu totul diferite fata de viata mea de zi cu zi.
In aceasta vacanta, am aflat ca porcii crescuti in curte sunt mai buni, fiind hraniti natural si nu cu chimicale, ca cei de la ferme. Acesti porci au un strat gros de grasime, care – se pare – este o delicatesa culinara. In imaginea de mai sus este sunca pusa la afumat intr-o cusca de tabla, numita “afumatoare”. Dedesubt este un lighean de tabla cu rumegus si cu lemne unde arde tot timpul focul, scotand mult fum. Trebuie avut mare grija si verificat permanent, sa nu fie flacara prea mare sau sa nu se stinga focul.
In Valenii de Munte, obiceiurile astea inca se mai pastreaza. Imi imaginez cum arata iarna beciul sau podul unui gospodar, cu sunca si carnatii agatati la rece, cu sticlele de vin productie proprie, cu cosurile de nuiele pline cu mere si carofi.
Cat de indepartate par toate aceste lucruri de universul Farmville!
Cand eram mica, vreau sa spun cls. I-IV, tata facea asa ceva la noi in curte si era vorba de Bucuresti…
Ca idee imi placea, nu ca as fi mancat asa ceva…
in banat, cel putin, ce povestesti tu aici e ceva comun. fiecare taran (nu stiu daca doar cel ortodox) care are animale in curte va taia un porc in iarna, pentru a avea carne in perioada urmatoare. nici macar nu e semn de avere, e doar modul in care functioneaza o gospodarie autonoma in care nu se cumpara multa mancare de la magazin.
in afara suncilor si a slaninei, mai sunt cateva produse care se fac tot la taiatul porcului, din care mananca taranii in iarna si primavara. gen caltabosi, toba, jumari, acestea sunt pt ei mezelurile pe care le luam noi din supermarket.
cand eram mica imi placea sa particip la taiatul porcului, si sa rontai din urechea parlita. acum nici nu mai mananc carne de porc, dar si la noi in familie se repeta in fiecare an tot ritualul. in general se tine totul la afumat intr-un dulap vechi, sau o incapere mica improvizata, si apoi se atarna in camara.
Mie mi se pare scarbos sa mananci grasime sau urechi de porc. Ba chiar imi e sila si de pulpele de pui crude, congelate, din supermarket.
Cand eram mica, in satul bunicului meu – undeva pe langa Brasov – am vazut cum se face untul si branza. Viata asta simpla si lucrurile astea naturale sunt fascinante.
da, si mie acum mi se pare prea mult. desi nu e atat de rea la gust.
dar in general cred ca toata mancarea asta de la tara e mai sanatoasa decat orice din supermarket. chiar daca e bogata in colesterol, organismului ii pica mai bine decat sutele de conservanti sau e-uri din alimentele procesate pe care le cumparam, sigilate si sterilizate pana au gust de plastic. in plus, viata pe care o duc cei de la tara presupune un consum de energie mai mare si au nevoie de hrana mai consistenta.
am ajuns sa fiu sceptica si in legatura cu salata verde pe care o cumpar pe timp de iarna, crescuta pe cine stie unde. de carnea congelata din magazin nici nu mai spun.
Asa e, eu merg prin hipermarket si nu stiu ce sa cumpar. Daca m-as lua dupa tot ceea ce scrie prin ziare, n-as mai manca nimic, ba nici apa nu as mai bea!
Lore, eu nu am nicio amintire placuta de la aceste evenimente care au loc si in Oltenia cu o incapatanare care nu poate fi strunita nici de FBI, cu atat mp de UE.
Nu suportam tipetele porcului, nici placerea cu care taiau ei carnea, cat despre sorici… n-am pus niciodata in gura, mi se parea mai scarbos decat o broasca. Poate fi un spectacol, dar e si trist, e grotesc… Bine, eu nu suport nici alte sacrificii, dar asta mi se pare jalnic, e atat de imens cu suncile alea pe el si apoi intins la pamant… In fine, mi-ai amintit de copilarie, e clar… Pana la urma, asta este… o data in viata participi la asa ritualuri… o data, chipurile, dar de fapt ani la rand, pana cand imbratisezi alte idei…
Ador blogul tau.
Te sarut
Aoleeeeeeeeeeeeeeeeu! Eu la bietul porc chiar nu m-am gandit! Cand eram mica, parca imi amintesc ca auzeam cum guitau disperati porcii vecinilor, dar a trecut foarte mult de atunci! Cand vezi chestiile alea atarnand in afumatoare, nu iti imaginezi cum au imbracat ele frumos un animal.