Mie imi place mult aventura, dar s-o planific cu o luna inainte! 
Sambata, insa, am avut parte de adrenalina cat pentru toata vara asta! Desi nu am facut mare lucru (am calatorit pe ruta Valeni – Stupini – Moeciu – Bran – Brasov – Valeni), m-am distrat si am vazut lucruri, oameni si locuri super.
De dimineata am fost la Stupini, unde se intalneau pastorii pensionari adventisti. Radio Vocea Sperantei si Speranta TV erau parteneri media ai evenimentului. M-am intalnit cu un unchi, cu Gabi si Daniel, doi prieteni vechi cu care cantasem acum un secol in Cantus Firmus, Cantate Domini si Adoramus si cu diferite cunostine care imi aminteau de copilaria mea din Constanta. Sa vezi atat de multe persoane in varsta la un loc e putin ingrijorator. Timpul trece peste noi toti, viata trece cat ai clipi din ochi.
Ca urmare, trebuie sa traiesti din plin, asa ca am plecat cu colegii mei de la radio/tv intr-o mica excursie. In biserica adventista exista bunul obicei ca, in timpul verii, oamenii sa plece in tabere cu cortul sau in pensiuni si centre de sanatate special amenajate. Aici se relaxeaza, respira aer curat, merg la culcare la 10 seara si se trezesc la 6 dimineata (brrr), urca pe munte in trasee de o zi, canta, se roaga, se imprietenesc, mananca mancare vegetariana si chiar invata sa gateasca fara carne. Unul dintre aceste locuri este la Moeciu: o casa frumoasa, cu multe camere, in care au loc diverse tabere & evenimente. Peisajul este superb: dealuri inverzite, muntii in zare si un paraias care susura mirific. Deci da, este un loc minunat, mai ales ca exista acoperire 3G si poti utiliza internetul fara nici o problema!
Noi am ajuns chiar la finalul Taberei Biblice organizata de Norel, unde i-am intalnit pe cativa dintre colegii nostri de la radio si TV. Ei ne-au invitat la masa unde am mancat pasta de avocado cu usturoi si compot de ananas (vezi pozele de mai jos). Am baut apa cu o cana de tabla si am simtit nevoia sa imortalizez momentul. M-am imprietenit cu Alina si am revazut-o pe Brandusa. Am facut o multime de poze cu oameni pe care nu am apucat sa ii cunosc, dar am ras si m-am simtit foarte, foarte bine.
Dupa aia am luat-o usurel spre Valeni, noaptea, pe serpentine si am ajuns acasa dupa 18 ore de senzatii tari romanesti.
