Din punctul meu de vedere, primavara este cel mai urat anotimp. Da, stiu, pomii infloresc, pasarile ciripesc si intreaga natura se trezeste la viata. Clisee!!! Pentru mine, de ani si ani de zile, primavara inseamna munca nesfarsita si plictisitoare, care ma tine blocata la birou sau in casa. Timpul liber il petrec dormind, caci sunt ingrozitor de obosita, fara nici un motiv. Uneori mai apar si motivele: oameni din jurul meu care ma epuizeaza emotional. O fi astenia, biochimia, fiziologia, habar nu am. In cea mai mare parte a timpului, ma simt singura iar viitorul pare sumbru. Pastrez bruma de energie pe care o mai am pentru momentele in care trebuie sa zambesc in public la radio, teve sau studenti.
Ma simt ca orbul de pe Brooklyn din povestea lui Alex Mucchielli: “Afara e primavara, iar eu nu pot sa o vad!“.







