Daca cititi acest entry si nu ati vazut “Sex and the City 2″, inca nu e totul pierdut. Cu toata bunavointa de care sunt eu capabila, filmul mi s-a parut o prostie si o exagerare. Nu merita sa dati banii pe bilet si sa pierdeti doua ore si jumatate din viata.
Inca de la inceput, trebuie subliniat ca in acest film nu se intampla, de fapt, nimic. Primul film “Sex and the City” a avut un mare succes si oamenii si-au zis “Ia sa mai stoarcem noi niste bani de la prostii (n.r. printre care si eu) care se vor duce la cinema pentru brand”. Si s-a gandit Michael Patrick King, scenaristul, ca in perioada asta de criza, am avea noi nevoie sa vedem lux si extravaganta, asa ca a inventat o excursie la Abu Dhabi. De fapt, filmarile au fost facute in Maroc, fiindca Dubai Studio City si, ulterior, autoritatile din Abu Dhabi au considerat titlul si tema filmului ca fiind imorale si in contradictie cu valorile lumii arabe*.
M-au enervat foarte tare problemele existentiale grave ale lui Carrie: se plictisea acasa, iar sotul ei Big nu ii cumpara bijuterii si statea cu papucii pe canapeaua de firma, nesimtitul!!! Cred ca scenaristul era lovit in cap, fiindca personajul interpretat de Sarah Jessica Parker era gol pe dinauntru, lipsit de pasiune si, pe alocuri, infantil. In nici un caz nu parea o femeie matura, impacata cu sine, imaginativa si autoare de best seller-uri.
Samantha, personaj care imi placuse la un moment dat in serial, atunci cand lupta cu cancerul, era de-a dreptul penibila. Lua cate 40 de pastile anti-menopauza si folosea zeci de creme, toate cu scopul de a-si pacali corpul ca are 35 de ani, nu 52. Eu nu zic ca nu arata bine pentru varsta ei, dar disperarea nu prea este atragatoare.
Singurele personaje cat de cat normale erau Charlotte si Miranda, care aveau copii, bone, servicii si care au purtat, la un moment dat, o discutie oarecum profunda despre cat este de greu sa fi si mama, si femeie in acelasi timp.
Costumele erau foarte frumoase, dar nu stiu, parca si cu asta au exagerat. Mai ales scena in care niste femei arabe (probabil feministe locale, ha!), sub pelerinele alea largi si negre**, purtau haine stralucitoare de firma, sub sloganul “Moda ne uneste pe toate!”.
Hai sa zic si ceva de bine, la final. Mi-a placut hotelul luxos si peisajele superbe din desert. Si atat.
*Sursa: ABC News.
** Citeste aici despre imbracamintea femeii musulmane.


